• O poziţie incorectă şi folosirea în exces a calculatorului pot provoca devieri ale coloanei vertebrale, hernie de disc, tulburări de vedere.

• Folosit în exces, calculatorul ne poate pune grave probleme de sănătate. Cele mai „dureroase” manifestări apar la nivelul oaselor, tendoanelor şi muşchilor.

• Principalele tulburări musculare şi osteo-articulare sunt cauzate de poziţia incorectă de la locul de muncă şi a duratei menţinerii acestei poziţii.

• Din cauza poziţiei aplicate în faţa monitorului poate fi afectată coloana vertebrală. Cu timpul pot apărea devieri ale coloanei vertebrale, în special devierile în plan axial, cifoze sau afecţiuni vertebrale, dar şi devieri în plan frontal, scolioze, la început reversibile, dar care pot deveni ireversibile. Durerea cervicală sau lombară poate însoţi aceste deviaţii ale coloanei. Hernia de disc cervicală poate apărea ca urmare a poziţiei vicioase şi efortului susţinut de a menţine extremitatea cefalică în faţa calculatorului. Osteoporoza apare în cazuri extreme, favorizată fiind de aceste activităţi sedentare prelungite.

• Poziţia rigidă a braţelor pe lângă corp, în timpul tastării duce la compresiunea vaselor şi a nervilor din zona cervicală, brahială şi pectorală, cu durere locală, generând ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut sub numele de CDT (Cumulative Trauma Disorder).

• formă a CDT este sindromul de tunel carpian, consecinţă a comprimării nervului median la nivelul tunelului carpian de către tendoanele încordate ale flexorilor mâinii.

• Cauzele principale ale sindromului de tunel carpian sunt reprezentate de poziţia prea înaltă a tastaturii, lovirea cu prea multă putere a tastelor şi de activitatea de durată, fără pauze.

• Sindromul de tunel carpian a fost recunoscut recent în Olanda drept boală profesională, rezultat al folosirii intensive a tastaturii. Tendinţa sau tenosinovita extensorului degetului mare şi epicondilita (inflamaţii ale tendoanelor) pot întregi acest tablou simptomatic.

• Peste 80% dintre cei care lucrează în faţa unui monitor în fiecare zi sunt predispuşi să aibă tulburări minore de vedere. Folosirea, în special de copii, a calculatorului mai mult de două ore pe zi poate duce la apariţia unor probleme specifice, printre care se numără: cefaleea, tulburările de atenţie, astenopia (senzaţia de oboseală a ochilor cu vedere înceţoşată sau dedublată), dureri la nivelul muşchilor gâtului, umerilor şi mâinii.

• La nivelul ochilor aceste consecinţe apar ca urmare a faptului că percepţia caracterelor de pe monitor este diferită de receptarea simbolurilor tipărite. Caracterele de pe ecran nu au acelaşi contrast, deoarece intensitatea punctelor luminoase este maximă în centru şi diminuată către margini, ceea ce presupune o acomodare prelungită din partea cristalinului. Pe lângă aceasta, se produce şi diminuarea reflexului de clipit cu uscăciune la nivelul corneei. Toate acestea duc la slăbirea vederii şi la o senzaţie de oboseală cronică.

• Scaunul pe care stăm trebuie să fie unul ergonomic, cu posibilitatea reglării înălţimii şi înclinaţiei spătarului. Poziţia în faţa monitorului trebuie să fie una corectă cu spatele drept, cu ochii la o distanţă de  50-70 cm de ecran.

Sursa: https://osha.europa.eu/ro

Ce reprezinta? Analiza de risc la securitatea fizica este documentul prin care un specialist analizeaza si stabileste de ce anume este nevoie pentru ca paza unui obiectiv sa acopere toate vulnerabilitatile acestuia in fata hotilor. Este vorba despre un standard impus de Uniunea Europeana prin care fiecare societate comerciala are obligatia sa-si identifice amenintarile care pot pune in pericol viata sau integritatea persoanelor sau a valorilor detinute si de a stabili masurile necesare. Raportul de evaluare este instrumentul prin care evaluatorul de risc la securitate fizica comunica clientului, sau altei persoane desemnate de acesta, rezultatele si concluziile analizei de securitate. Ce cuprinde? • definirea parametrilor interni si externi care genereaza si/sau modifica riscurile la securitatea fizica a unitatii • stabilirea metodei ai a instrumentelor de lucru • identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizica, a zonelor de impact, evenimentelor si cauzelor riscului, precum si a potentialelor consecinte • analizarea riscurilor la securitatea fizica • estimarea riscurilor unitatii beneficiare • intocmirea Raportului de evaluare si tratare a riscurilor la securitatea fizica. Cine face obiectul analizei de risc conform anexelor la H.G. 301/2012? 1. Institutiile de creditare (banci); 2. Institutiile de creditare tip organizatii cooperatiste si institutii financiare nebancare; 3. Societatile care au ca obiect de activitate schimbul valutar; 4. Casele de amanet, unitatile profilate pe activitati cu metale/pietre pretioase, magazine de comercializare arme si munitii; 5. Unitatile postale; 6. Statiile de comercializare carburanti; 7. Spatiile comerciale cu suprafata mai mare de 500 mp; 8. Salile si incintele de exploatare a jocurilor de noroc; 9. Casieriile furnizorilor de utilitati; 10. Automatele de tranzactii cu numerar din afara sediilor bancare; 11. Centrele de procesare a numerarului; 12. Unitati fara cerinte minimale. In conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII Guvernului Nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protectia persoanelor, adoptarea masurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevazute de lege se realizeaza pe baza unei analize de risc la securitate fizica. Toate societatile comerciale sunt obligate sa contacteze un evaluator care sa realizeze analiza de risc la securitate fizica, aceasta urmand a fi efectuata pentru toate si fiecare dintre obiectele de activitate active si sediile pe care firmele le au, conform legii. Termenul limita pana la care societatile comerciale trebuie sa finalizeze analiza de risc la securitate fizica este 01 iulie 2018. In caz contrar, firmele risca amenzi uriase! Constituie contraventie incalcarea prevederilor din normele metodologice, dupa cum urmeaza: • Nerespectarea masurilor minimale de securitate. • Analiza de risc la securitate fizica trebuie să asigure identificarea vulnerabilitatilor si a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizica si sa indice masurile de protectie necesare obiectivului analizat. Cat costa Evaluarea de Risc? Nu exista un pret standardizat. Acesta se stabileste in functie de vulnerabilitatea obiectivului, de amplasarea lui, de numarul de angajati si cerintele minime de securitate pe care deja le indeplineste. Analizele de risc se efectueaza doar de catre experţi inscrisi în R.N.E.R.S.F. – Registrul National al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizica. Echipa Security&Safety Consulting va sta la dispozitie cu evaluator de risc autorizat si o retea de parteneri la nivel national. Cereti o oferta personalizata de pret!

Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor "în toate aspectele legate de munca”. Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului. Asadar, angajatorii au urmatoarele obligatii:  sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca; sa realizeze şi sa fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;  sa întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa îl aplice corespunzător condiţiilor de munca specifice unităţii;  sa decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;  ™să obţină autorizaţie de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi;  ™ să înfiinţeze şi să asigure funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă;  ™ sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca, atunci când îi încredinţează sarcini;  ™ sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de munca;  ™ sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate;  ™sa ia măsurile necesare pentru: acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor;  ™sa decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;  ™sa ţină evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);  ™sa elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucrătorii săi;  ™sa adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de munca, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în munca, prin a căror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de imbolnavire profesională a lucrătorilor;  ™sa stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, corespunzător funcţiilor exercitate;  ™sa elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de munca aflate în responsabilitatea lor;  ™sa asigure şi sa controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenta sau prin servicii externe;  ™ sa ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca;  ™sa asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de munca, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;  ™sa ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifica;  ™sa angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmează sa execute şi sa asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;  ™sa ţină evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. e);  ™sa asigure funcţionarea permanenta şi corecta a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;  ™sa prezinte documentele şi sa dea relaţiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;  ™sa asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;  ™ sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrătorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;  ™sa nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor şi a altor persoane;  ™sa asigure echipamente de munca fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;  ™sa asigure echipamente individuale de protecţie;  ™sa acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.  Atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii: • sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca, luând în considerare natura activităţilor; • sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi preveniriiriscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor; • sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; • sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.

CONDIŢII DE ILUMINAT LA LOCURILE DE MUNCA Iluminatul este cel mai important element din mediul vizual. Un iluminat eficient, de calitate, asigura prin confort, o productivitate crescută, precum şi un grad sporit de securitate. Printr-o concepţie corectă a sistemelor de iluminat se realizează reducerea consumului de energie, scăderea costurilor de menţinere si implicit a costurilor globale aferente iluminatului. CERINTE DE ILUMINAT PENTRU SPATIILE DE LUCRU Concepţia sistemelor de iluminat este un proces complex care trebuie sa armonizeze cerinţele pentru asigurarea unui mediu de lucru confortabil in condiţii corespunzătoare din punct de vedere funcţional cu cerinţele estetice, economice si de securitate a muncii. Prin condiţii de iluminat pentru spaţiile de lucru se înţeleg valorile care se dau diverşilor parametri cu care se caracterizează ambianţa luminoasă asigurată de o instalaţie de iluminat. Obiectivul instalaţiei de iluminat consta în: - furnizarea în zona de lucru a unei cantităţi de lumină capabilă să asigure perceperea corectă şi rapidă a sarcinii vizuale; - repartizarea acestei lumini astfel încât să se realizeze un bun echilibru al luminanţelor în încăpere şi pe suprafaţa de lucru; - redarea corectă a culorilor; - asigurarea securităţii utilizatorilor instalaţiei electrice de iluminat; - asigurare unui coeficient de utilizare bun, astfel încât obiectivele menţionate mai sus să se obţină un maximum de economie - privind cheltuielile de investiţie şi exploatare (întreţinere, energie electrică). Principalii parametri prin care se caracterizează ambianţa luminoasă a unui spaţiu sunt: - iluminarea medie pe planul general sau pe suprafaţa de lucru; - uniformitatea iluminării; - coeficienţi de reflexie ai principalelor suprafeţe (plafon, pereţi, suprafaţă de lucru, pardoseală, utilaje, instalaţii); - raportul dintre luminanţele suprafeţei de lucru şi din câmpul vizual general; - raportul dintre iluminările principalelor suprafeţe care compun structura câmpului vizual; - unghiul de protecţie al corpurilor de iluminat general şi local; - aspectul suprafeţelor cu care se lucrează; - caracterul pulsatoriu al luminii care ajunge pe planul de lucru; - indicele de redare a culorilor aferent surselor de lumină folosite; - direcţia luminii; - factorii de depreciere a iluminatului. Nivelul de iluminare (parametru cantitativ) Iluminarea suprafeţelor, sau a obiectelor trebuie să aibă o valoare suficient de mare, astfel încât să corespundă activităţilor ce se execută in spaţiul deservit de sistemul de iluminat. În funcţie de mărimea detaliilor, de contrastul dintre detalii şi fond şi de luminozitatea fondului, normele de securitate a muncii stabilesc nivelurile de iluminare pentru spaţii de lucru interioare, exterioare, şi căile de circulaţie, care trebuie asigurate în funcţie de lucrări vizuale de realizat. În spaţiile cu activitate normală, continuă, valoarea iluminării dată de instalaţia de iluminat general trebuie să fie de cel puţin 200 lx pe planul orizontal limitat de pereţii încăperii şi situat la înălţimea de 0,8 m până la 1 m faţă de pardoseală. La determinarea nivelului de iluminare pe spaţiul de lucru se ia în considerare şi deprecierea in timp a sistemului de iluminat, depreciere care este funcţie de categoria de depreciere a corpului de iluminat şi de elementele care influenţează caracteristica mediului de muncă (ex: degajări de particule de la surse interioare, degajări de la surse exterioare, condiţii de adezivitate, culoarea particulelor de praf). Hotararea de Guvern nr.1091 din 16 august 2006 “privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca", instituie in sarcina angajatorului obligația de a asigura un iluminat corespunzator locurilor de munca. Iluminatul, atat cel natural, cat și cel artificial, trebuie sa fie suficient și adecvat pentru sanatatea și securitatea lucratorilor. Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expuși riscurilor in caz de intrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranța/urgența de o intensitate suficienta. Instalatiile de iluminat trebuie sa asigure iluminarea uniforma a planului de lucru și a incaperii. Iluminatul trebuie sa evite fenomenul de orbire. Locurile de munca in aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzator cu un sistem de iluminat artificial, daca lumina naturala nu este suficienta. Astfel, iluminatul general si iluminatul local - lampi de lucru - trebuie sa asigure conditii de iluminat satisfacatoare si un contrast corespunzator intre ecran si mediul inconjurator, tinand seama de tipul de activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului. Stralucirile si reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munca si a postului de lucru in functie de amplasarea si caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala. Posturile de lucru trebuie sa fie amenajate astfel incat sursele de lumina, cum ar fi ferestrele si alte deschideri, peretii transparenți sau translucizi, precum si echipamentele si peretii de culori deschise, sa nu provoace straluciri orbitoare directe si sa antreneze cat mai putin posibil reflexii pe ecran. Ferestrele trebuie prevazute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilitati de reglare pentru a atenua lumina naturala la postul de lucru. Toate radiatiile, cu exceptia partii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la niveluri neglijabile in ceea ce priveste protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. EFECTELE ILUMINATULUI ASUPRA SANATATII LUCRATORILOR Iluminatul este esenţial pentru asigurarea desfăşurării corespunzătoare a procesului de muncă. In cazul in care nu sunt asigurate condiţii de iluminat corespunzător, pot apare diverse efecte nedorite (accidente) in desfăşurarea activităţilor de munca (de la oboseala - datorată unui nivel de iluminat scăzut, orbire momentană – datorată luminii şi/sau caracterul pulsatoriu, până la accidente de natura electrică – datorate instalaţiei electrice de iluminat). Un mediu luminos inconfortabil produce scaderea randamentului activitatii umane, conducând de multe ori si la efecte negative (afectiuni ale vederii, stres). Energia luminoasă îşi exercită influenţa asupra proceselor fiziologice din organism. Aceasta, modifică: - metabolismul substanţelor; - frecvenţa pulsului; - ritmul somnului şi al stării de veghe; - stările psihice; - se intensifică activitatea respiraţiei; - se influenţează transformările chimice ale substanţelor azotate şi minerale din organism. Condiţiile nefavorabile de iluminat natural şi artificial, pe lângă faptul că produc anumite îmbolnăviri ale ochiului, aduc după sine scăderea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală. In incaperile care sunt echipate cu plafoane casetate, lamelare sau din ghips-carton, iluminatul este realizat prin corpuri incastrate in plafoane, cea mai larga utilizare având-o CIL-urile echipate cu tuburi fluorescente si spoturi incastrate. Rezulta sisteme de iluminat care satisfac doar sarcinile vizuale, dar nu rezolva echilibrul ambiental al distributiei luminatoarelor. In cele mai multe cazuri apar contraste suparatoare intre corpul de iluminat si plafon, care duc la aparitia fenomenului de „orbire psihologica”. Efectul poate fi eliminat fie prin folosirea corpurilor de iluminat echipate cu gratare din aluminiu dublu parabolice sau cu dispersoare din policarbonat, fie prin folosirea unui iluminat indirect. Iluminatul indirect se poate realiza prin corpuri cu distributie asimetrica: aplice decorative, lampadare, proiectoaresi spoturi incastrate orientabile. In conditiile in care nu sunt respectate reglementarile in vigoare cu privire la iluminatul la locurile de munca pot sa apara diferite afectiuni ale aparatului vizual cum este astenopia acomodativă datorata suprasolicitării vizuale, în special în condiţii de iluminat nefiziologic cantitativ şi calitativ; Aceasta boala se manifesta prin vedere din ce in ce mai slaba, dureri de cap, amețeli și agravarea unor afecțiuni oculare mai vechi. Iluminatul necorespunzator reduce efi­ciența muncii, conducand la tulburari de concentrare. Angajatorul trebuie sa puna la dispoziție ochelari antireflexie, pentru a diminua efectele monitorului, și lampi de birou acolo unde lumina nu e suficienta. Compromisurile in construcții și lipsa regle­mentarilor legale fac ca multe dintre spațiile de birouri sa sufere de lipsa luminii naturale. Avand o piața a cladirilor de birouri in continua creștere, arhitecții romani, tinand cont de prevederile legislative privind iluminatul spațiilor de lucru, au sugerat cateva standarde minime dupa care trebuie ridicata orice cladire de birouri. Astfel, distanța de la fațada cu lumina naturala pana la ultimul birou trebuie sa fie de maximum 6 m. A doua condiție este reprezentata de posibilitatea aportului de aer proaspat in incaperile de lucru, preferabil non-stop prin instalații de climatizare, și de protecții solare corespunzatoare pentru zonele de lucru vecine cu ferestrele sau pereții vitrați. Sursa articol: https://osha.europa.eu/ro

1. Unitãţile (firmele) indiferent de natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie sã adopte mãsuri de securitate în formele prevãzute de Lege, completate cu mãsuri procedurale. 2. Adoptarea mãsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevãzute de lege se realizeazã pe baza unei analize de risc la securitate fizicã. 3. Asocierea mãsurilor şi a mijloacelor de siguranţã prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie. 4.Analiza de risc la securitate fizicã asigură identificarea vulnerabilitãţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizicã şi indică mãsurile de protecţie necesare obiectivului analizat. 5. Mãsurile de securitate se realizeazã în conformitate cu analiza de risc efectuatã de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizicã. 6.Evaluatorii de risc la securitatea fizică sunt persoane fizice, angajaţi ai unor entităţi juridice sau persoane fizice autorizate, având ca obiect de activitate evidenţierea şi evaluarea riscurilor determinate de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, analiza situaţiei obiectivelor din punctul de vedere al asigurării securităţii fizice, şi propunerea de măsuri concrete de tratare a acestuia în vederea încadrării riscurilor în limite permise. 7. Adoptarea măsurilor de securitate fără analiză de risc constituie contravenție și se sancționează cu amendã de la 5.000 lei la 10.000 lei. 8. Unitatea de poliţie competentã teritorial analizeazã planul de pazã şi acordã avizul de specialitatedacă analiza de risc la securitatea fizicã a fost efectuatã conform legii. 9.Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc. 10. Analiza de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege, transpuse în planul de pază şi proiectul sistemului de alarmare.