NOU! Desfasuram cursuri de instruire (instruire teoretica si antrenare practica ) in „acordarea primului ajutor de baza”!

Cursurile de prim ajutor nu sunt doar extrem de importante pentru salvarea de vieti omenesti, ci obligatorii prin lege (Legea 319/2006). Primul ajutor formeaza obiectul unui program sau a unei instruiri certificate si semnifica totalitatea actiunilor care sunt efectuate la locul accidentului pana la sosirea echipei medicale. Aceste actiuni au rolul de a mentine starea de sanatate sau chiar viata persoanei accidentate. CADRU LEGAL Legea nr. 319/2006 - Legea sanatatii si securitatii in munca - prevenirea riscurilor profesionale - protectia sanatatii si securitatii lucratorilor - eliminarea factorilor de risc si de accidentare - informarea, consultarea si participarea echilibrata la munca - instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor In art.10, alineatele 1,2 si 3 se face precizarea ca angajatorul este obligat, printre altele, sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor prin desemnarea lucratorilor care aplica masurile de prim ajutor; In art. 39, alineatul 6 se face urmatoarea precizare: Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte: a) incalcarea dispozitiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 si 16; HG nr. 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate si siguranta pentru locul de munca; Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătăţii - In art. 87, alineatul 1 se face precizarea ca acordarea primului ajutor de baza, fara echipamente specifice, se efectueaza de catre orice persoana instruita in acest sens […]. SCOPUL INSTRURII Cresterea calitatii acordarii primului ajutor la locul de munca in cazul unui accident. CUI SE ADRESEAZĂ? Persoane fizice/responsabili din cadrul companiilor/instituțiilor. METODE DE INSTRUIRE • Prezentarea etapelor cursului teoretic si practice de catre formatori cu experienta • Demonstratie pe manechin • Simulari de cazuri in functie de domeniul activitatatii • Lucrul in echipa CAPITOLELE CURSULUI • Rolul salvatorului în cadrul procesului medical • Evaluarea primară a victimelor • Principalii pași de urmat în cazul producerii unui accident de muncă • Utilizarea corectă a echipamentelor și materialelor utilizate în acordarea primului ajutor • Alertarea corectă a serviciilor medicale de urgență • Resuscitarea cardiopulmonară • Poziția laterală stabilă - PLS • Electrocutarea • Intoxicațiile • Hemoragiile, leziuni de părți moi, arsuri • Pansamente și bandaje • Fracturi și luxații • Leșinul, starea de inconstiență • Obstrucție acută de cale aeriana (adult, copil, nou-nascut) ATESTARE In urma efectuarii cursului de prim ajutor, SC SECURUTY &SAFETY CONSULTING SRL va elibera o adeverinta ce atesta acest lucru.

Firmele mici au nevoie de securitate si sanatate in munca?

Ca angajator, te confrunti de la bun început cu o obligaţie legală în ceea ce priveşte securitatea si sanatatea in munca. Fie că ai o firmă mică (1-2 angajaţi), fie că ai o firmă mare sau foarte mare (>100 angajaţi), esti obligat să ai organizată activitatea de securitate si sanatate in munca incă de la deschidere. Aceasta activitate presupune atât întocmirea unei documentaţii de Securitate şi Sănătate în Muncă (SSM) şi de Situaţii de Urgenţă (SU/PSI), cât şi organizarea activităţii de instruire a personalului. Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. Daca in unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. Realitatea de zi cu zi este ca, din păcate, uneori angajatorii aleg să nu îndeplinească această obligaţie si abia în cazul unui control doresc să fie “acoperiţi”, neglijând astfel siguranţa mediului de munca, a angajatilor si chiar a afacerii. Beneficiile majore pe care activitatea de securitate si sanatate in munca le oferă sunt: • reducerea numărului de accidente; • micşorarea gravităţii accidentelor; • reducerea consecinţelor accidentelor (amenzi, închiderea punctului de lucru, etc.); • promovarea sănătăţii lucrătorilor; • creşterea productivităţii; • îmbunătăţirea mediului social la locul de muncă. Oferirea de informaţii lucrătorilor, precum şi instruirea lor, duc la conştientizarea riscurilor legate de securitate şi sănătate în muncă la care sunt expuşi, precum şi a standardelor de prevenire şi protecţie care trebuie respectate în locurile de muncă. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. SC SECURITY&SAFETY CONSULTING SRL este abilitata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale ca Serviciu Extern pentru a presta Activitati de Prevenire si Protectie in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca, in conformitate cu Legea nr. 319/2006 - Legea Securitatii si Sanatatii in Munca Prin personalul calificat si competent, societatea noastra este capabila sa va puna la dispozitie cele mai bune si potrivite solutii pentru a intra in legalitate. Ne poti contacta oricand! Mobil: 0726.167.026 - Oana Toma e-mail: office@ssm-evaluare-securitate-fizica.ro www.ssm-evaluare-securitate-fizica.ro

Va stam la dispozitie cu noi servicii: Securitate la Incendiu şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă

S.C. Security & Safety Consulting S.R.L. este o societate inalt specializata care ofera soluţii profesionale, optime şi eficiente la probleme legate de Securitate la Incendiu şi Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Compania dorește a fi un jucator important în activitatea de consultanță specifica domeniului de apărare împotriva incendiilor si investeste mult pentru a fi pe masura așteptărilor. În centrul acțiunilor și motivațiilor noastre se află doar nevoile specifice ale CLIENTILOR! Managementul Situaţiilor de Urgenţă • Consultanţă în elaborarea actelor de autoritate emise de administratorul operatorului economic/conducătorul instituţiei, a documentelor şi evidenţelor specifice, precum şi în organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă, conform Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007 şi Dispoziţiilor generale specifice diferitelor destinaţii şi spaţii aprobate prin OMAI 262/2010, OMAI 187/2010, OMAI 211/2010, OAP 118/2010. • Consultanţă privind organizarea activităţii de protecţie civilă, în conformitate cu Legea privind protecţia civilă nr.481/08.11.2004. • Întocmirea "Planurilor de protecţie împotriva incendiilor" (planul de intervenţie în caz de incendiu, planul de evacuare a persoanelor) – cerinţă impusă prin prevederile Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007. • Elaborarea fişei obiectivului – cerinţă impusă de prevederile Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007. • Realizarea documentaţiilor de evaluare şi identificare a riscurilor de incendiu, conform Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscului de incendiu aprobată prin OMAI 210/2007, completat şi modificat prin OMAI 663/2007 – cerinţă impusă de prevederile Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007. • Realizarea controalelor tehnice de specialitate privind asigurarea măsurilor de securitate la incendiu – cerinţă impusă de prevederile Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007. • Asistenţă tehnica şi consultanţă în efectuarea instructajelor pentru situaţii de urgenţă, conform ,,Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă”, aprobate prin Ordinul M.A.I. nr. 712 din 23 iunie 2005, modificate şi completate prin Ordinul M.A.I. nr. 786 din 02.09.2005. • Întocmirea fişelor de instruire, conform reglementărilor specifice – ,,Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă”, aprobate prin Ordinul M.A.I. nr. 712 din 23 iunie 2005, modificate şi completate prin Ordinul M.A.I. nr. 786 din 02.09.2005. • Organizarea si conducerea exerciţiilor de evacuare a utilizatorilor construcţiei şi întocmirea registrelor de evidenţă a acestor exerciţii, cerinţă impusă de prevederile Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin OMAI Nr.163/29.III.2007 şi Dispoziţiilor generale specifice diferitelor destinaţii şi spaţii aprobate prin OMAI 262/2010, OMAI 187/2010, OMAI 211/2010. De asemenea, S.C. Security & Safety Consulting S.R.L va consiliaza privind asigurarea propagandei vizuale privind domeniul situatiilor de urgenta, conform normelor in vigoare si efectueaza, la cerere, controale tehnice de specialitate in scopul depistarii incalcarilor normelor de protectia muncii si situatii de urgenta, cu informarea beneficiarului despre neregulile constatate. Un alt domeniu de interes pentru clienti este asistenta de specialitate pe timpul controalelor efectuate de catre autoritati si cercetarea independenta a cauzelor ce au determinat producerea incendiilor.

Pauze suplimentare. Romania vs. R. Moldova

Nu este prima data cand vorbim despre lucrul la calculator si masurile ce trebuie luate de angajatori, potrivit HOTĂRÂRII nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. De data aceasta insa dorim sa aducem lamuriri cu privire la pauzele suplimentare, altele decat pauza de masa. Actul normativ mai sus mentionat (sau altul) nu specifica mai mult de atat: “ART. 8: Angajatorul trebuie sa planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnica a ecranului de vizualizare sa fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care sa reducă suprasolicitarea în fata ecranului de vizualizare” iar sarcina de a reglementa durata si periodicitatea pauzelor suplimentare ii revine tot angajatorului. Pentru a putea lua o decizie corecta in acest sens, poate fi consultat un specialist in Securitate si sanatate in munca, medicina muncii. Aceste obligatii nu exista doar in Romania. Am luat exemplul altei tari - Republicii Moldova: angajatorii vor fi obligaţi să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă pe care aceştia le creează lucrătorilor, în special cu privire la posibilele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi probleme de tensiune nervoasă. După aceasta, angajatorii vor trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile profesionale constatate: - posturile de lucru nou create să îndeplinească cerinţele minime; - posturile de lucru existente să fie adaptate astfel încât să corespundă cerinţelor minime […]; - lucrătorii să fie informaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă aferente postului de lucru şi, în special, cu privire la măsurile care sunt puse în aplicare în conformitate cu cerinţele minime. - fiecare lucrător să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori este schimbată substanţial organizarea postului de lucru. Printre cerinţe se regăseşte faptul că angajatorii vor trebui să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât activitatea zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului. Pentru protecţia ochilor şi a vederii, angajatorul va asigura lucrătorilor examinarea oftalmologică înainte de a începe lucru la monitor, prin examinarea oftalmologică la cererea angajatului la angajare, la intervale stabilite de actele normative în vigoare și atunci când lucrătorii vor simți dificultăţi vizuale cauzate de lucrul la monitor. Dacă în urma examenului oftalmologie vor fi depistate dereglări vizuale, angajatorul va fi obligat să pună la dispoziţie aparate de corecţie normale sau de corecţie speciale, cheltuielile fiind suportate în întregime de către angajator. Utilizarea echipamentului de lucru nu trebuie să prezinte riscuri profesionale pentru lucrători, în hotărâre fiind stipulate şi cerinţele tehnice privind ecranul, tastatura, masa sau suprafața de lucru şi scaunul angajatului. În scopul combaterii monotoniei, suprasolicitărilor neuropsihice, oboselii aparatului vizual şi celui locomotor, al menţinerii capacităţii maxime de muncă, în timpul pauzelor reglementate lucrătorilor li se recomandă exerciţii fizice pentru ochi şi relaxare psihologică. Pana aici nu sunt deosebiri. Marea diferenta, si cea mai importanta, este aceea ca legiuitorul din R. Moldova a impus un regim al pauzelor suplimentare, varianta modoveneasca este mai completa si mai clara dupa cum se poate observa mai jos: Durata generală a zilei de muncă la monitor va trebui să fie de 8 ore, totodată se va admite activitatea în schimburi cu durata de 12 ore. Pentru asigurarea capacităţii optime de muncă şi menţinerea sănătăţii, în afară de pauza obligatorie pentru prânz, în decursul zilei de muncă se vor efectua pauze suplimentare, care se vor include în timpul de muncă. Astfel, în ziua de muncă de 8 ore, pauzele reglementate se vor acorda după 2 ore de la începutul schimbului şi după 2 ore după prânz, cu durata de 15 minute fiecare, iar în ziua de muncă de 12 ore, pauzele reglementate vor trebui să fie efectuate în primele 8 ore ca şi pauzele din ziua de 8 ore, iar în ultimele 4 ore, după fiecare oră câte 15 minute. Nu se va admite activitatea la monitor mai mult de 2 ore fără pauze reglementate. Speram ca acest exemplu va fi de ajutor celor care nu au stabilit inca un regim al pauzelor suplimentare. Sursa: http://www.eco.md

Efortul mental, stresul. Cum le recunoastem si ce facem?

Pentru ca, din pacate, este din ce in ce mai prezent in vietile noastre si este considerat sursa riscurilor psihosociale, am incercat sa gasim cele mai bune explicatii. Cum poate fi definit stresul la locul de munca si care sunt efectele lui pentru salariati? Legislatia muncii defineste efortul mental si stabileste ca intensitatea efortului mental in activitate depinde de continutul si natura sarcinii de munca, de volumul si complexitatea informatiilor necesar de receptionat si prelucrat, de complexitatea si responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat, de natura, complexitatea si dificultatea raspunsurilor efectoare. De multe ori, stresul la locul de munca este ignorat ca risc existent pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Tocmai de aceea, in primul rand, trebuie recunoscuta existenta stresului la locul de munca (unde este cazul, desigur) iar apoi prevenit si diminuat nivelul acestuia. Pentru realizarea acestei masuri, angajatorul impreuna cu sindicatele/reprezentantii salariatilor trebuie sa depuna eforturi pentru transpunerea standardelor de management pentru gestionarea stresului la locul de munca/ postul de lucru. Se va acorda o mai mare atentie intocmirii fiselor de post, incurajarii initiativei la locul de munca, imbunatatirii sistemului de stimulente pentru salariati, informarii lucratorilor. Efortul mental prelungit si sustinut poate fi considerat factor de stres! In activitatea zilnica, angajatorii trebuie sa tina cont de efortul mental al fiecarui angajat, in functie de raportul dintre variabile profesionale (exigente, conditii de munca, riscuri profesionale existente la locul de munca) si variabile individuale (capacitati profesionale individuale). Acest raport se reflecta in niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare optima, solicitare maxima, suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, functii, capacitati (senzorial perceptive, cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emotional. Normele sanitare stabilesc categorii de indicatori si tehnici pentru masurarea efortului mental in activitate, precum si modul de urmarire stagial (prin examen medical, psihologic, psihiatric, la angajare si periodic), de la primele simptome ale consecintelor suprasolicitarii psihice si psihofiziologice pana la instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie. Legislatia securitatii si sanatatii in munca nominalizeaza ca boala profesionala - sindromul reactiv, avand drept cauza noxa profesionala, mai exact situatii sau evenimente stresante, capitolul Afectiuni psihice si comportamentale. De asemenea, la capitolul Boli ale ochilor si anexelor, se nominalizeaza ca boala profesionala - astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente, avand drept cauza noxa profesionala suprasolicitarile vizuale, in timp ce la capitolul Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv, se nominalizeaza ca boli profesionale – epicondilite, artrozele cronice si periartritele, toa avand drept cauza noxa profesionala - suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, respectiv supraincordarea si traumatizarea articulatiilor. La Bolile legate de profesie si principalele lor cauze potentiale se nominalizeaza ca boala legata de profesie atat cardiopatia ischemica, avand drept factori profesionali cauzali solicitarile fizice si psihice crescute, cat si nevrozele si alte afectiuni neuropsihice, avand ca factori profesionali cauzali stresul. Legea securitatii si sanstatii in munca nr. 319/ 14.07.2006 stabileste la art.7 al.(4) lit.c) ca angajatorul are obligatia de a lua in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini, obligatie care indeplinita corespunzator duce la evitarea unor cauze generatoare de stres. Stresul este cauzat de potrivirea neadecvata dintre munca pe care o realizeaza si fiecare individ in parte, de relatiile precare si prezenta violentei fizice sau psihologice la locul de munca/ postul de lucru, precum si de conflictele dintre sarcinile la locul de munca si in afara acestuia. Persoanele care isi desfasoara activitatea intr-un mediu plin de teama si resentimente nu-si pot desfasura activitatea in mod eficient, iar acest lucru nu poate duce decat la pierderi atat pentru angajati cat si pentru angajatori.

Cum procedam daca ne aflam intr-un lift care este in cadere

Din pacate, nimeni nu poate fi in siguranta cand apar unele pericole iminente in viata noastra. Sta in puterea noastra sa aflam inainte cum ar trebui sa ne comportam daca ne aflam intr-o situatie extrema. Cu totii ne-am intrebat cel putin o data ce ar trebui sa facem daca liftul in care ne-am afla s-ar prabusi. In acest sens, mai jos regasiti cateva sfaturi de la specialisti. In nici un caz sa nu incercati sa sariti in momentul impactului In primul rand va fi foarte dificil sa sariti cand sunteti in cadere. In al doilea rand, saritura dvs. va reduce viteza de cadere, dar daca liftul are o viteza mare, acest efect este insuficient. Nu stati in picioare Aceasta nu este o idee buna atata vreme cat o greutate care este de zece ori mai mare decat cea a corpului dvs. va va cadea pe picioare in timpul caderii. Aceasta poate produce rani extrem de grave. Cea mai buna pozitie in momentul impactului: intins pe spate pe podeaua liftului De indată ce simtiti liftul in cadere, intindeti-va pe podeaua liftului. In această pozitie, puterea loviturii va fi impartita în mod egal in intreaga zona a corpului, sunt de parere unii specialisti. De asemenea putem sa stam cu genunchii indoiti pentru a absorbi impactul, sa stam culcati pe podeaua liftului, in pozitia ghemuit intr-o parte sau pe spate si ne acoperim fata si capul cu ambele maini. Daca sunt multi oameni si nu va puteti intinde, stati jos sau indoaiti genunchi In aceasta situatie, cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa stati jos, pe podeaua liftului. In aceasta pozitie, greutatea/masa/sarcina pe corpul vostru va fi mai mica decat in cazul in care ati fi fost în picioare. In cazul in care exista un spatiu foarte mic, atunci incercati cel puțin sa indoiti genunchii, deoarece acest lucru va ajuta, de asemenea, pentru a reduce forta impactului. Sursa: https://brightside.me/inspiration-tips-and-tricks/how-to-get-out-of-a-falling-elevator-alive-262910/