Cu toţii auzim din ce în ce mai des în zilele noastre vorbindu-se despre stresul la locul de muncă, dar poate nu toată lumea cunoaşte faptul că acesta se poate exprima chiar sub forma unei boli – respectiv sindromul burnout.
Sindromul “burn-out” este definit ca o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea individului pe termen lung in situatii profesionale solicitante. Cele mai predispuse in a dezvolta acest sindrom sunt persoanele idealiste, perfectioniste, care indeplinesc multe responsabilitati profesionale, carora le place sa detina controlul, au o dorinta puternica de a se afirma, o nevoie crescuta de aprobare din parea semenilor, stima de sine scazuta si vulnerabilitate in fata refuzarii de sarcini de serviciu suplimentare.
Studiile arata ca barbatii de peste 45 de ani sunt cei mai afectati la acest capitol si ca peste jumatate din numarul total de zile de lucru pierdute sunt atribuite stresului.
Actiuni recente la nivelul Uniunii Europene pun problema existentei acestui sistem de reglementare si sprijin al angajatilor la locul de munca.
Spre exemplu, in Belgia o noua lege obliga toate intreprinderile ce opereaza pe teritoriul acestei tari sa ia actiuni preventive impotriva “riscurilor psiho-sociale” determinate de stresul la locul de munca.
Aceste obligatii se aplica tuturor intreprinderilor cu sediul pe teritoriul Belgiei, ceea ce include institutiile europene din Bruxelles. De aceea, in interiorul Comisiei Europene se pun deja presiuni pentru ca aceasta sa urmeze exemplul belgian si sa impuna o legislatie similara la nivelul tarilor membre UE.
Conform legislatiei belgiene, angajatorii trebuie sa ia masuri de prevenire a acestor riscuri la locul de munca, cum ar fi sindromul de oboseala cronica (burn-out), prin realizarea regulata de analize de risc sau implementarea de programe de consiliere pentru angajati.
“Comisia Europeana este constienta de riscurile societatii profesionale moderne, inclusiv riscurile psihologice, influenta lor asupra angajatilor si responsabilitatea angajatorilor de a asigura un mediu de lucru sigur si sanatos,” comenteaza Antony Gravili, purtator de cuvant al Comisiei Europene privind Relatiile Inter-institutionale si Administrative.
Profesor Jonathan Chick, Psihiatru Consultant si Director Medical al clinicii de dezintoxicare si tratament Castle Craig, crede ca noua lege belgiana este “o dovada a culturii de tip victima, care perpetueaza boala individului.” Cu alte cuvinte, daca suferi de burn-out, problema nu mai este la tine, ci la angajator.
In plus, aceasta lege ar putea produce efecte nedorite, incurajand companiile ca, in loc sa ajute angajatii, sa caute alte solutii pentru a se conforma cerintelor legislative: “Ar trebui sa prevenim consecintele latente ale acestei legislatii. Angajatorii pot nascoci tot felul de strategii pentru a se asigura ca dreptatea e de partea lor prin adoptarea de masuri abuzive, injositoare, atunci cand se tem de justitie” adauga Prof. Chick.
Stresul reprezinta a doua cea mai frecvent raportata problema de sanatate la locul de munca din Europa.
Intr-un sondaj al Agentiei Europene pentru Siguranta si Sanatate la locul de munca, 8 din 10 manageri europeni si-au exprimat ingrijorarea privind stresul in mediul profesional. Mai putin de 30% dintre acestia au implementat proceduri de prevenire a riscurilor psiho-sociale.
Care sunt simptomele epuizarii?
• Iritabilitate la locul de munca
• Lipsa de energie
• Stima de sine redusa la locul de munca
• Depresie sau anxietate
• Insomnie si agitatie noaptea
• Supranutritie sau subnutritie
• Simptome fizice minore cum ar fi dureri de cap, raceli regulate, indigestie
• Bazarea pe consumul de alcool si droguri pentru a face fata fiecarei noi zile.
La nivel mondial sunt folosite mai multe modele de evaluare a stresului, dar Romania nu are o metoda autentificata; in prezent se foloseste metoda Danemarca, dar trebuie transpusa la nivelul tarii noastre. Legislatia romaneasca in domeniul muncii nu reglementeaza si partea de stres.